Ce este cocaina?

Termenul „cocaină” se referă la drogul sub formă de pudră sau cristale. Pudra este de obicei amestecată fie cu alte substanțe inerte cum ar fi amidonul din porumb, pudra de talc, zahărul pudră, fie cu alte droguri active cum ar fi procaina (anestezic local) sau amfetamina. Din această cauză, într-o doză de cocaină doar 50 – 60% este reprezentat de cocaină pură, iar efectele și toxicitatea dozei sunt foarte diferite funcție de conținut.

Extrasă din frunzele plantei coca la mijlocul secolului 19, cocaina a fost inițial folosită în scopuri farmaceutice. Cea mai întâlnită formă de administrare este „priza” (tragerea pe nas), cocaina fiind astfel absorbită rapid prin mucoasa nazală. Consumată astfel, ea produce efecte intense și îndelungate (cu durata de 15 – 30 minute). Uneori ea poate fi mestecată.

Pentru o absorbție foarte rapidă a drogului, unii consumatori aleg să-și injecteze cocaina. Această cale de adminstrare este foarte periculoasă deoarece crește riscul de supradoză. Cocaina poate fi și fumată. Tipurile de cocaină care de obicei se fumează sunt denumite freebase și crack. Ajunsă în plămâni, cocaina fumată se absoarbe foarte repede în sânge și are efecte imediate dar de durată scurtă (5 – 10 minute).

Cocaina este unul dintre cele mai periculoase droguri cunoscute. Odată ce o persoană începe să consume cocaină, efectele fizice și psihice sunt atât de puternice încât revenirea la normalitate este aproape imposibilă. Din punct de vedere biologic acest drog stimulează receptori cheie ai creierului și creează o stare de euforie în urma căreia se instalează foarte rapid toleranța. Numai dozele mai mari și mai frecvente ajung să producă același efect simțit în cadrul experienței anterioare de consum. După încetarea efectului consumatorul rămâne într-o stare de anxietate, depresie și irascibilitate care, adesea îl încurajează să mai ia o doză. Din acest motiv prizarea cocainei poate duce foarte ușor la dependență.

Consumul de cocaină poate duce la moarte subită prin stop cardio-respirator, hemoragii cerebrale sau infarct. Copiii mamelor care consumă cocaină în timpul sarcinii, se nasc ei înșiși dependenți. Mulți dintre ei se nasc cu diverse dizabilități și alte tipuri de probleme de sănătate.

Cocaina este consumată foarte des împreună cu alte droguri cum ar fi amfetamina, marijuana și heroina. Astfel de combinații cresc cu mult pericolele la care consumatorul se expune.

Câteva date statistice

Cocaina este al doilea cel mai circulat drog ilegal din întreaga lume. Cele mai recente statistici arată că pe plan internațional confiscările de cocaină continuă să crească, cele mai mari cantități fiind interceptate în America de Sud și în America de Nord.

Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri (EMCDDA), cocaina este de asemenea al doilea cel mai consumat drog ilegal din Europa. În cadrul populației tinere (cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani), un număr de aproximativ 7,5 milioane de persoane au consumat cocaină cel puțin o dată în viață, dintre care 3,5 milioane dintre ei în anul precedent și 1,5 milioane în ultima lună.

În Statele Unite, anual zeci de mii de copii se nasc dependenți de cocaină, în urma consumului substanței de către mamă pe perioada sarcinii. Acestea sunt cazuri tragice pentru că sugarii fie se nasc prematur, fie au întârzieri în creștere și vor suferi pe parcursul vieții de diverse probleme de sănătate mintală.

În România, în anul 2015, în rândul școlarilor s-a înregistrat un procent de 3.28% care au consumat cocaină măcar odată de-a lungul vieții.

Efectele pe termen scurt ale consumului de cocaină

Din punct de vedere farmaceutic, cocaina este un anestezic local. Dar consumată în doze mici, cocaina provoacă o stare de euforie, stimulează percepțiile (mai ales auzul și simțul tactil), dă sentimente de putere fizică și de îmbunătățire a abilităților mentale, înlătură senzațiile de somn și foame. În același timp însă, ea provoacă tahicardie, creșterea temperaturii corpului și a presiunii arteriale, vasoconstricție. Efectele psihologice sunt și ele foarte variate, depinzând de starea de spirit a utilizatorului și de așteptările sale legate de consumul de cocaină. O persoană poate simți doar o simplă stare de agitație, în timp ce alta poate dobândi un sentiment de putere absolută.

Alte câteva efecte posibile sunt:
  • Lipsa poftei de mâncare
  • Pupile dilatate
  • Grețuri
  • Halucinații
  • Iritabilitate
  • Anxietate și paranoia
  • Panică și psihoză
  • Convulsii, moarte
Efectele pe termen lung ale consumului de cocaină

Cu fiecare nouă doză, consumatorul caută – dar nu reușește – să retrăiască senzațiile pe care i le-a oferit doza anterioară. Astfel, continuarea consumului duce la dependență și provoacă între episoadele de folosire senzații de iritabilitate, schimbări bruște de dispoziție, paranoia sau halucinații. Consumul în doze din ce în ce mai mari crește toleranța consumatorului față de starea de euforie dar, în același timp, crește și sensibilitatea lui față de efectul anestezic al cocainei. În astfel de momente pot surveni decese accidentale, funcția anestezică a cocainei putând provoca consumatorului un stop cardio-respirator.

Efectele pe termen lung care apar în funcție de modul de administrare al cocainei

  • „Prizare”: Pierderea mirosului, sângerări nazale, leziuni nazale și probleme de înghițire;
  • Fumat: tuse, astm, alte probleme respiratorii și risc crescut pentru dezvoltarea unor infecții (precum pneumonia);
  • Injectare: risc crescut pentru infecție cu HIV, hepatita C sau alte boli transmise prin sânge, abces local în zona injectării

Alte efecte pe termen lung sunt:

  • Distrugerea permanentă a vaselor de sânge la nivelul inimii și creierului
  • Hipertensiune, atac de cord
  • Îmbolnăvirea ficatului, rinichilor și a plămânilor
  • Abcese la locul injectării drogului
  • Pierdere în greutate
  • Probleme ale aparatului reproducător, infertilitate (atât în cazul femeilor, cât și al bărbaților)
  • Dezorientare, apatie
  • Depresie severă

Lelly