Jocul de noroc – între recreație și patologie

Pentru unele persoane jocurile de noroc reprezintă o activitate recreativă şi o formă de divertisment. Ele joacă sau pariază atâţia bani cât îşi permit să piardă şi le place, indiferent dacă pierd sau câştigă. Aceste persoane joacă doar ocazional şi au şi alte modalităţi prin care se relaxează sau se distrează.
Alte persoane, în schimb, nu-şi pot controla impulsul de a juca, chiar dacă acest lucru le creează probleme grave în diferite arii ale vieţii. Sunt foarte preocupate de jocul de noroc (de ex. îşi planifică timpul şi banii pentru următorul joc, se gândesc tot timpul la cum să facă rost de bani pentru a juca). Chiar şi atunci când ştiu că este foarte puţin probabil să câştige şi când nu îşi mai permit sub nici o formă să piardă, aceste persoane continuă să joace. Rezultatul constă în pierderea unor sume substanţiale de bani pe care nici măcar nu şi le permit (ex. banii destinaţi cheltuielilor/ratelor, bani luaţi cu împrumut sau chiar bani pe care i-au furat), dar şi într-o doză uriaşă de stres emoţional care le afectează relaţiile de familie şi cu prietenii, precum şi capacitatea de a învăţa, munci sau de a-şi planifica viitorul.

• jucătorul social – acesta joacă ocazional, pentru distracţie, cu prietenii, investind o sumă mică de bani stabilită anterior (de ex. 10 lei); se poate opri din joc oricând doreşte fără a avea un sentiment neplăcut, acceptând pierderea ca parte din joc şi nu încearcă să îşi recâştige banii pierduţi;
• jucătorul profesionist – pariază pentru a face bani, nu pentru distracţie şi nici din cauza unor stimuli emoţionali; este foarte disciplinat şi nu îşi asumă riscuri necalculate, oprindu-se atunci când câştigă; mulţi jucători problematici au impresia că sunt jucători profesionişti dar realitatea este cu totul alta: la finalul lunii sau anului jucătorii profesionişti sunt întotdeauna pe câştig, în timp ce jucătorii problematici sunt întotdeauna pe pierdere; există foarte puține persoane care ajung să fie jucători profesioniști.
• jucătorul patologic – are dependenţă emoţională faţă de joc, iar pentru a menţine acelaşi nivel de stimulare, persoana trebuie să rişte sume din ce în ce mai mari; nu se poate opri când este în câştig şi continuă să joace până când pierde toţi banii; deseori promite că nu va mai juca dar se trezeşte că joacă din nou, neţinând seama de consecinţe.

Există mai mulți factori care atrag oamenii înspre jocurile de noroc, dintre care cei mai importanți sunt: nevoia de bani sau dorința de a câștiga mulți bani, ușor și repede, dorința de a experimenta stări euforice, palpitante și intense, evitarea plictiselii, mândria de a fi considerat un jucător de succes și câștigarea popularității în acest mod, evitarea stărilor emoţionale negative şi a problemelor (distragere), atmosfera și avantajele oferite în sălile de joc (ex. băuturi mai ieftine).

Ce face ca o persoană care joacă jocuri de noroc să dezvolte o dependență, în timp ce alta poate rămâne un jucător ocazional sau să renunțe de tot să joace? Cu alte cuvinte, cum ar putea şti o persoană care doreşte să joace jocuri de noroc dacă are risc să devină un jucător patologic?

Răspunsul nu este simplu și nu există o rețetă valabilă pentru toți oamenii. Diferența o face echilibrul (sau dezechilibrul) existent între factorii de risc şi factorii de protecţie pe care orice persoană îi are în viaţa sa.
Aceşti factori se referă la particularităţile fiecărui individ și ale mediului său. De exemplu, este important dacă în istoria de viață a persoanei respective au existat/există situații traumatice, stări cronice conflictuale, pierderi care au afectat-o emoțional, probleme care generează stres și dacă persoana are (sau nu) abilități de a-și gestiona eficient emoțiile negative. De asemenea, este important dacă un individ are în familie probleme legate de dependență sau dacă a preluat din familie idei nerealiste despre bani (de ex. „trebuie să ai bani mulți ca să fii un om valoros”). Dacă în anturajul unei persoane sunt apreciați doar cei care fac bani mulți fără să muncească sau care joacă jocuri de noroc, acestea reprezintă factori de risc.
Există şi anumite caracteristici ale personalităţii care pot fi un semnal de alarmă şi care avertizează asupra riscului crescut de a dezvolta probleme legate de jocurile de noroc: o prea mare încredere în sine (de ex. „eu sunt mai special/mai norocos decât alții”), persoane care se plictisesc ușor, persoane cărora le place riscul, persoane care au dificutăți în a exercita control asupra lor înșiși (au tendința de a face abuzuri) etc.