Dependența de tehnologia digitală

Internetul este un instrument care ne oferă accesul către o lume plină de posibilități; sunt necesare doar câteva secunde să aflăm cele mai noi știri din America, să vorbim cu un prieten din alt colț al țării, să ne antrenăm într-un joc sau să facem o postare pe Instagram și Youtube. Și tocmai pentru că această lume ne deschide ușile spre o varietate uriașă de opțiuni, internetul ajunge să cucerească tot mai mult din timpul și preocupările noastre. Dar există cel puțin o problemă care ne amenință pe toți: dependența de device-urile noastre.

Cum apare dependența de tehnologia digitală?


Când o persoană își accesează device-urile (conectate sau nu la internet), creierul poate percepe o serie de „recompense” cauzate de primirea unui like pe Facebook, a unui mesaj de la un prieten sau prin atingerea unui nivel superior la un joc. Aceste „recompense” oferă persoanei o stare de bine. Creierul asociază starea de bine cu folosirea device-ului și astfel, persoana va căuta repetarea plăcerii. Dificultatea de a ține sub control utilizarea instrumentelor aducătoare de plăcere duce la folosirea lor în mod compulsiv și, în cele din urmă, la instalarea dependenței.

De ce copiii și tinerii sunt mai vulnerabili la a fi dependenți?


Copiii și tinerii sunt mai vulnerabili decât adulții la a deveni dependenți, în principal din două motive:

    • În primul rând, zona din creierul lor responsabilă de un bun auto-control, de gândirea pe termen lung și de discernământul fin nu este suficient maturizată. De aceea, un copil sau un adolescent ar putea să petreacă ore în șir jucându-se jocul preferat (deși și-a propus să se limiteze la o oră-două), fără să se gândească la testul de a doua zi sau că rezultatele școlare proaste i-ar putea influența negativ viitorul.
    • În al doilea rând, zona din creierul lor responsabilă cu perceperea plăcerii răspunde mult mai repede și mai puternic la stimuli decât la un adult. Cu alte cuvinte, chimia creierului adolescenților poate fi de-a dreptul surescitată de ceea ce se află pe telefon.
    • În al treilea rând, există nevoia de atașament. Copiii și tinerii au nevoie de contact, conexiune și de a primi și oferi dragoste. Dacă această nevoie de atașament nu este satisfăcută, adolescentul va dezvolta un atașament față de dispozitiv, în încercarea de a suplini această nevoie.

De aceea, fiind conștienți de aceste sensibilități și vulnerabilități ale copiilor, noi, adulții, înțelegem responsabilitatea pe care o avem față de ei, îngrijindu-i și protejându-i de posibilele dependențe.

Cum știm dacă noi sau cineva drag este dependent de internet?


Pentru a putea vedea dacă noi înșine sau o persoană apropiată nouă este dependentă de utilizarea internetului, putem verifica următoarele criterii. Îndeplinirea a cel puțin 3 criterii, ar putea semnala o dependență.

    • Senzație de bine, aproape euforică, atunci când persoana folosește device-urile și/sau este online;
    • Gânduri obsesive legate de folosirea device-urilor și/sau de conținutul accesat. De exemplu, persoana se gândește adesea să-și verifice telefonul, se întreabă dacă cineva i-a scris sau cum să termine un anumit joc, când va avea timp să navigheze pe internet;
    • Incapacitatea de a se autocontrola – deși persoana știe că ar trebui să-și limiteze timpul sau să respecte reguli prestabilite, îi este foarte dificil să o facă. De exemplu, o persoană care știe că nu este politicos să se uite pe telefon în timp ce are o discuție cu un prieten și totuși o face, sau un copil care știe că a doua zi are un test la școlaă și totuși se joacă pe calculator până târziu;
    • Consecințe negative vizibile precum: îndepărtarea de prieteni, neatingerea unor obiective personale, apariția de tensiuni în relația cu familia, a unor probleme de sănătate (dureri de cap, insomnii, etc.), declin școlar, risipirea potențialului etc.;
    • Sevraj manifestat prin iritabilitate, neliniște, intoleranță la frustrare, anxietate, depresie în absența utilizării device-urilor sau când timpul de folosire le este limitat;
    • Toleranță – adică fie nevoia de tot mai mult timp petrecut online/pe device pentru a se simți bine fie de stimuli tot mai intenși (jocuri mai violente, filme tot mai horror etc.)
    • Modalitate de a face față problemelor vieții– persoana folosește device-urile ca metodă de a se detensiona, de a se detașa de probleme sau de a face față anxietății și stresului.

Efectele tehnologiei digitale asupra copiilor


Tehnologia digitală – smartphone, tabletă, calculator, etc. – poate fi folosită de către copii și adolescenți într-o varietate de moduri. La distanță de un click/touch, copiii noștri au parte de divertisment, socializare, informații și educație.
Internetul aduce multe avantaje vieții și este foarte bogat și variat în ceea ce oferă. În același timp, frecvența și durata folosirii tehnologiei digitale de către copii și tineri, precum și conținutul cu care aceștia intră în contact, pot avea efecte nedorite sau chiar distructive asupra lor.

Efecte ale folosirii excesive a tehnologiei digitale


Medicul psihiatru Gene Cohen remarca: “Stimularea, hiperconectivitatea și interactivitatea sunt “ciocolată” pentru creier. Iar noi tânjim după ea.”. Ei bine, toate aceste efecte mult dorite de creierul nostru sunt oferite din plin de navigarea pe internet. Dar cu ce preț?

1. Suprastimularea creierului.

Mulți copii și tineri își folosesc timpul liber pentru a interacționa cu media digitală. Timpul destinat pentru a se relaxa, a se calma, a reflecta la experiențele de peste zi sau a procesa ce au învățat la școală, devine astfel invadat de imagini colorate și ritmuri intense. Acestea se derulează cu repeziciune în videoclipuri de pe Youtube, poze de pe Instagram, jocuri video competitive, muzică ritmată. Multitudinea de stimuli care bombardează creierul îl țin în alertă, obosindu-l. Mai mult, obișnuința de a fi mereu conectat la ceva exterior sinelui poate duce la dificultăți în conectarea la propriile trăiri interioare, și ca urmare, la gestionarea deficitară a stărilor de tristețe, mânie, recunoștință sau uimire.

2. Relaționare superficială

Relațiile cu multe persoane pot da iluzia de hiperconectare dar foarte puține dintre acestea sunt relații autentice și profunde. Studiile arată că acei copii a căror interacțiune socială se desfășoară în mod predominant în spațiul virtual pot avea abilități de socializare mai scăzute și dificultăți de exprimare. Ca urmare, capacitatea lor reală de conectare interumană suferă, apărînd riscul însingurării.

3. Dificultăți de învățare.

La copii și tineri pot apărea probleme școlare ca urmare a folosirii excesive a digitalului, manifestate prin probleme de concentrare, dificultăți de a înțelege și a învăța informațiile în profunzime, de a-și menține atenția la clasă mai mult timp; limbajul poate deveni uneori neinteligibil, scrisul succint, nenuanțat, iar creativitatea scade; copiii ajung să tolereze cu greu plictiseala (lipsa de stimuli intenși), frustrarea și au dificultăți în a-și controla emoțiile și impulsurile – simptome similare tulburării ADHD.

4. Obezitate.

Lipsa activităților sportive, sedentarismul și luarea meselor în mod neregulat sau în fața calculatorului, pot mări semnificativ riscul de obezitate infantilă.

5. Tulburări ale somnului.

Lumina albastră a ecranelor poate afecta ritmul circardian și cine folosește dispozitive digitale cu o oră înainte de culcare poate să aibă dificultăți în a adormi.

6. Dependență.

Copiii și tinerii sunt mai vulnerabili la a deveni dependenți deoarece acea zonă din creier responsabilă cu controlul de sine (cortexul prefrontal), nu este suficient maturizată și le este foarte dificil să se autolimiteze. Mai mult, tehnologia digitală oferă plăcere și dacă nu există limite exterioare care să-i protejeze, tinerii pot ajunge cu mare ușurință dependenți.

Simptome ale dependenței digitale:

  • verificarea telefonului în mod frecvent, compulsiv –nu se poate abține să nu o facă;
  • plăcerea de a petrece mai mult timp în spațiul virtual decât a face orice altă activitate, simptome de sevraj (anxietate, neliniște, agitație, iritabilitate, lipsă de concentrare, depresie, agresivitate) când nu are acces la internet,
  • gânduri constante legate conținutul sau folosirea tehnologiei digitale, -se gândește să verifice dacă nu cumva cineva i-a scris, să intre într-un joc etc.
  • apariția toleranței – nevoia de a petrece tot mai mult timp în mediul virtual pentru a se simți bine.

Recuperarea din dependență este posibilă dar nu este ușoară.

Efecte cauzate de conținutul accesat


Un copil căruia i se permite libertate totală în spațiul virtual, poate ajunge să acceseze un conținut care depășește nivelul lui cognitiv și afectiv de dezvoltare.

Violența din jocuri, filme și videoclip-uri modelează mințile și comportamentele copiilor și tinerilor, astfel încât, cu timpul, ei se desensibilizează și pot manifesta agresivitate crescută față de alte persoane, capacitate scăzută de empatie și/sau insensibilitate la violența din viața reală.

Hărțuirea online (cyber-bulling) se poate întâmpla des în mediu virtual și de multe ori copiii nu vorbesc despre acest lucru cu părinții lor. Jignirile, amenințările, imaginile ofensatoare pot avea un un efect emoțional puternic, victimele putând dezvolta stimă de sine scăzută, anxietate, depresie și chiar risc de suicid.

Conținutul sexual – Vârsta medie a primei expuneri – intențională sau accidentală – la imagini sexuale este 11 ani, însă aceasta se poate întâmpla și mai devreme. Suprastimularea sexuală și consumarea pornografiei de la o vârstă fragedă dezechilibrează dezvoltarea emoțională și relațională a copiilor și adolescenților. Consecințele posibile sunt implicarea precoce în relații sexuale, perceperea femeii ca obiect sexual, formarea de relații superficiale cu sexul opus, focalizarea excesivă asupra aspectului exterior în defavoarea trăsăturilor de caracter și a abilităților psiho-sociale, dependență etc.

This is a unique website which will require a more modern browser to work!

Please upgrade today!