Generația digitală

Tehnologia digitală este inovația secolului 21 și ne modelează felul în care trăim, gândim și ne creștem copiii. Copiii noștri sunt printre primele generații care se nasc, cresc și trăiesc în această lume digitalizată și sunt așa-numiții ”copii digitali”.
”În ce fel sunt copiii noștri influențați de tehnologia digitală?” este o întrebare la care fiecare dintre noi merită să reflectăm și să-i căutăm răspunsul.

Evoluția internetului în viețile noastre

Din puncte de vedere sociologic și psihologic, o societate are nevoie de aproximativ 100 de ani pentru a se adapta unei inovații majore. Motivul pentru care societatea are nevoie ca o inovație să evolueze lent, este că oferă oamenilor predictibilitate, stabilitate și încredere în acea inovație.
De exemplu, între inventarea telefonului (1876) și apariția primului telefon fără fir (1990), s-a derulat un progres tehnologic lent. De-a lungul celor 114 ani telefonia a intrat treptat în viața oamenilor.
În schimb, internetul este tehnologia care a avansat în viețile oamenilor cu o rapiditate cu care nici o altă inovație de până acum nu a făcut-o. În doar 40 de ani generația noastră sau a părinților noștri a cunoscut atât cum e să aibă un telefon fix, să trimită scrisori și telegrame dar și să dețină un telefon mobil și să trimită e-mail-uri prin poșta electronică.

Evoluția internetului a cunoscut salturi imense la fiecare 10 ani, cu o viteză de progres aproape copleșitoare. Societatea ca întreg este nevoită să facă față acestei inovații care evoluează impredictibil.*

  • 1974 – termenul “internet” a fost folosit pentru prima dată
  • 1984 – primele 1.000 de calculatoare au fost conectate în rețea
  • 1994 – peste 1.000.000 de calculatoare au fost conectate în rețea
  • 2000 – explozia “bulei dotcom”

Amploarea fenomenului digital în lume


Fenomenul tehnologiei digitale a prins proporții uriașe și a adus cu sine o serie de schimbări pozitive precum comunicarea facilă, resurse pentru educație și învățare, aplicații care să ne facă viața mai ușoară – google, aplicații pentru gătit, sport, muzică etc.
Pe de altă parte însă, în societăți puternic digitalizate precum Statele Unite, s-au putut observa deja următoarele implicații îngrijorătoare:

  • Copiii între 8-18 ani petrec în medie 7 ½ ore/zi folosind device-uri digitale, timp de 7 zile pe săptămână. Acest lucru are consecințe majore asupra felului în care copiii se dezvoltă fizic, psihic și social.
  • Dependența de internet devine o problemă tot mai vizibilă și a ajuns recunoscută ca patologie. În prezent se apreciază că ea este prezentă la:
    • 4,4% din adolescenții din Europa
    • 18,3% din studenții din UK
    • 26,3% din tinerii din USA
  • Calitatea relațiilor și a comunicării profunde între oameni pare să se deterioreze. Astfel, se apreciază că o familie americană petrece în medie 3,5 min/zi având discuții semnificative.

 

Efectele tehnologiei digitale asupra copiilor


Tehnologia digitală – smartphone, tabletă, calculator, etc. – poate fi folosită de către copii și adolescenți într-o varietate de moduri. La distanță de un click/touch, copiii noștri au parte de divertisment, socializare, informații și educație.
Internetul aduce multe avantaje vieții și este foarte bogat și variat în ceea ce oferă. În același timp, frecvența și durata folosirii tehnologiei digitale de către copii și tineri, precum și conținutul cu care aceștia intră în contact, pot avea efecte nedorite sau chiar distructive asupra lor.

Efecte ale folosirii excesive a tehnologiei digitale


Medicul psihiatru Gene Cohen remarca: “Stimularea, hiperconectivitatea și interactivitatea sunt “ciocolată” pentru creier. Iar noi tânjim după ea.”. Ei bine, toate aceste efecte mult dorite de creierul nostru sunt oferite din plin de navigarea pe internet. Dar cu ce preț?

1. Suprastimularea creierului.

Mulți copii și tineri își folosesc timpul liber pentru a interacționa cu media digitală. Timpul destinat pentru a se relaxa, a se calma, a reflecta la experiențele de peste zi sau a procesa ce au învățat la școală, devine astfel invadat de imagini colorate și ritmuri intense. Acestea se derulează cu repeziciune în videoclipuri de pe Youtube, poze de pe Instagram, jocuri video competitive, muzică ritmată. Multitudinea de stimuli care bombardează creierul îl țin în alertă, obosindu-l. Mai mult, obișnuința de a fi mereu conectat la ceva exterior sinelui poate duce la dificultăți în conectarea la propriile trăiri interioare, și ca urmare, la gestionarea deficitară a stărilor de tristețe, mânie, recunoștință sau uimire.

2. Relaționare superficială

Relațiile cu multe persoane pot da iluzia de hiperconectare dar foarte puține dintre acestea sunt relații autentice și profunde. Studiile arată că acei copii a căror interacțiune socială se desfășoară în mod predominant în spațiul virtual pot avea abilități de socializare mai scăzute și dificultăți de exprimare. Ca urmare, capacitatea lor reală de conectare interumană suferă, apărînd riscul însingurării.

3. Dificultăți de învățare.

La copii și tineri pot apărea probleme școlare ca urmare a folosirii excesive a digitalului, manifestate prin probleme de concentrare, dificultăți de a înțelege și a învăța informațiile în profunzime, de a-și menține atenția la clasă mai mult timp; limbajul poate deveni uneori neinteligibil, scrisul succint, nenuanțat, iar creativitatea scade; copiii ajung să tolereze cu greu plictiseala (lipsa de stimuli intenși), frustrarea și au dificultăți în a-și controla emoțiile și impulsurile – simptome similare tulburării ADHD.

4. Obezitate.

Lipsa activităților sportive, sedentarismul și luarea meselor în mod neregulat sau în fața calculatorului, pot mări semnificativ riscul de obezitate infantilă.

5. Tulburări ale somnului.

Lumina albastră a ecranelor poate afecta ritmul circardian și cine folosește dispozitive digitale cu o oră înainte de culcare poate să aibă dificultăți în a adormi.

6. Dependență.

Copiii și tinerii sunt mai vulnerabili la a deveni dependenți deoarece acea zonă din creier responsabilă cu controlul de sine (cortexul prefrontal), nu este suficient maturizată și le este foarte dificil să se autolimiteze. Mai mult, tehnologia digitală oferă plăcere și dacă nu există limite exterioare care să-i protejeze, tinerii pot ajunge cu mare ușurință dependenți.

Simptome ale dependenței digitale:

  • verificarea telefonului în mod frecvent, compulsiv –nu se poate abține să nu o facă;
  • plăcerea de a petrece mai mult timp în spațiul virtual decât a face orice altă activitate, simptome de sevraj (anxietate, neliniște, agitație, iritabilitate, lipsă de concentrare, depresie, agresivitate) când nu are acces la internet,
  • gânduri constante legate conținutul sau folosirea tehnologiei digitale, -se gândește să verifice dacă nu cumva cineva i-a scris, să intre într-un joc etc.
  • apariția toleranței – nevoia de a petrece tot mai mult timp în mediul virtual pentru a se simți bine.

Recuperarea din dependență este posibilă dar nu este ușoară.

Efecte cauzate de conținutul accesat


Un copil căruia i se permite libertate totală în spațiul virtual, poate ajunge să acceseze un conținut care depășește nivelul lui cognitiv și afectiv de dezvoltare.

Violența din jocuri, filme și videoclip-uri modelează mințile și comportamentele copiilor și tinerilor, astfel încât, cu timpul, ei se desensibilizează și pot manifesta agresivitate crescută față de alte persoane, capacitate scăzută de empatie și/sau insensibilitate la violența din viața reală.

Hărțuirea online (cyber-bulling) se poate întâmpla des în mediu virtual și de multe ori copiii nu vorbesc despre acest lucru cu părinții lor. Jignirile, amenințările, imaginile ofensatoare pot avea un un efect emoțional puternic, victimele putând dezvolta stimă de sine scăzută, anxietate, depresie și chiar risc de suicid.

Conținutul sexual – Vârsta medie a primei expuneri – intențională sau accidentală – la imagini sexuale este 11 ani, însă aceasta se poate întâmpla și mai devreme. Suprastimularea sexuală și consumarea pornografiei de la o vârstă fragedă dezechilibrează dezvoltarea emoțională și relațională a copiilor și adolescenților. Consecințele posibile sunt implicarea precoce în relații sexuale, perceperea femeii ca obiect sexual, formarea de relații superficiale cu sexul opus, focalizarea excesivă asupra aspectului exterior în defavoarea trăsăturilor de caracter și a abilităților psiho-sociale, dependență etc.

Ce putem face?


Când vine vorba de lumea digitală, adulții sunt imigranți, pe când copiii sunt nativi. Și totuși, adulții au responsabilitatea de a-i educa, ghida și proteja pe copiii care navighează în lumea digitală.

În cadrul familiei, părinții sunt linia întâi de apărare când vine vorba de copiii lor și sunt numeroase lucruri pe care le pot face pentru a-i proteja de efectele nedorite ale tehnologiei digitale. Iată câteva:

    • Consolidați și mențineți un ATAȘAMENT puternic între dumneavoastră și copil, ca fundament de relaționare cu el. Având o legătură strânsă cu copilul dumneavoastră, o comunicare deschisă, îl puteți disciplina cu dragoste și el va accepta mai ușor limitele impuse.
    • Stabiliți și aplicați cu consecvență LIMITELE folosirii tehnologiei digitale. Clarificați cu copilul următoarele aspecte:
      • Cât timp are voie copilul să petreacă în fața unui device și când anume?
      • Care sunt locurile în care poate folosi tehnologia digitală și în care nu?
      • Ce fel de conținut poate accesa – ce fel de filme, jocuri, site-uri?
    • MONITORIZAȚI dispozitivele digitale ale copiilor. Discutați care sunt jocurile, filmele, site-urile pe care copiii sau adolescenții le pot accesa, explicați motivele și verificați ce se află pe calculatoarele și telefoanele lor pentru a vă asigura de siguranța lor fizică și psihologică.
    • Instalați FILTRE pe dispozitivele digitale astfel încât copilul să nu acceseze (din greșeală sau intenționat) lucruri care îi pot afecta integritatea dezvoltării emoționale, psihologice sau relaționale.

În cadrul școlii se pot implementa anumite măsuri de siguranță pentru a proteja elevii de efectele nedorite ale tehnologiei. Iată câteva idei:

    • PROTOCOALE în care să fie formulate regulile care trebuie respectate de elevi privind folosirea device-urilor în timpul orelor și al pauzelor școlare, precum și sancțiunile care vor fi aplicate în caz de nerespectare a regulilor. Aceste protocoale trebuie aduse la cunoștința profesori, elevi și părinții elevilor.
    • FILTRE pe calculatoarele pe care le folosesc elevii astfel încât aceștia să fie protejați față de un conținut agresiv sau sexual în cadrul școlii.
    • SOLUȚII PRACTICE pentru limitarea accesului la tehnologia digitală (de exemplu: dulăpioare în care elevii să-și lase telefoanele în timpul orelor).
    • DEZBATERI în cadrul orelor de dirigenție despre cum pot tinerii să fie „buni cetățeni digitali”.
    • Sistem de învățământ REFORMAT în direcția dezvoltării de abilități, competențe și a gândirii critice și nu axat pe memorarea și reproducerea de informații.

* http://longnow.org/essays/technology-moving-too-fast/

This is a unique website which will require a more modern browser to work!

Please upgrade today!